schita despre cum aleg eu cartile

ei, uite o intrebare pentru voi: cum alegeti cartile pe care le cititi? recomandari de la prieteni, cronici, va luati dupa nasul propriu, in urma unor sesiuni de rasfoieli prin librarii, pur si simplu pentru ca v-a „lovit” un titlu sau o coperta sau… cum? fiindca eu una am avut (si am) mari probleme la capitolul asta.

sa o iau cu inceputul: initial a fost simplu. citeam ce exista in biblioteca de acasa. mare biblioteca, avea cam tot ce „trebuie” si pentru toate varstele. desigur, nu pentru copii de 5-6 ani, dar atunci nu eu faceam alegerile, cartile „veneau”, uneori cumparate pe sub mana, iar treaba mea era sa ma bucur de ele. apoi am inceput sa iau la rand ce exista deja in casa.

am incercat si cu bibliotecile din oras, dar am renuntat repede. biblioteca scolii avea reguli stricte si nu ma lasau niciodata sa imi aleg eu cartea, eram obligata sa iau ce considera bibliotecara ca trebuie sa citesc. pentru mai mult de atat trebuia sa ai pile. si n-aveam. si cel mai tare era ca intotdeauna imi dadeau carti jerpelite si ma puneau sa le imbrac in hartie („stiu ca scrii frumos, sa imbraci tu cartea asta ca uite cum arata si sa ii scrii titlul, mare si ingrijit”). uneori luam carti pe care le citisem deja numai pentru a le duce inapoi „imbracate”. pana s-a enervat taica-miu si mi-a zis sa nu mai calc pe acolo ca el nu vrea sa le aranjeze alora biblioteca si eu sa nu ma aleg cu nimic. asa ca m-am dus la biblioteca municipala. acolo – cu pile. degeaba, nu aveau mai nimic, jale mare. asa ca am ramas cu ce era acasa si cu ce se mai cumpara nou.

cand am inceput sa cumpar eu carti a inceput si greul. aveam un prieten a carui mama era profa de romana. eu avusesem profi de romana meseriasi, asa ca aveam incredere. pana am nimerit peste sandra brown. oroareee, ce e asta?! am renuntat la recomandarile profei de romana si ma ghidam dupa instinct, dupa ce mai stiam eu de prin carti, de prin reviste si tot asa. a mers bine.

a urmat o perioada in care ma bagam in anticariatul ala din pasaj de la universitate, ala unde aveau carti ieftine (o mai fi? n-am mai fost demult pe acolo…) si scotoceam pana nu mai suportam inghesuiala. imi luam intotdeauna cate ceva. aia a fost o perioada cand nici nu ma gandeam sa calc prin librarii, fiindca n-aveam bani si mi-as fi facut sange rau. apoi am inceput sa imprumut de la colegi, ii detectasem pe cei in care puteam sa am incredere si stiam ca nu mai risc vreo sandra brown. toate bune pana m-au lovit cu Alchimistul (vai, ce carte, n-ai citit-o inca?! nu se poate asa ceva, ti-o dau eu, e foarte misto. of!).

dupa asta a venit o perioada mai alandala, mai luam carti despre care citeam prin revistele culturale, mai luam dupa mintea mea, mai luam de la reduceri, mai nu citeam deloc (nasoale vremuri). cand m-am mutat pe alte meleaguri iar greu. cine ce iti recomanda? ar fi bine sa poti sa vorbesti cu cineva despre literatura si sa iti dea din prima un fel de CV – ce citeste, ce ii place, ce a citit la viata lui. ca de, e frumos sa risti, da parca nu intodeauna🙂 .

ei, acu’ e clar ca internetul e regele. citesc reviste culturale online, de la noi si de aiurea, citesc rubricile culturale ale diferitelor publicatii, mai vad ce scot editurile si daca nu cunosc merg la google si ma salveaza. dar trebuie sa recunosc, imi lipsea enorm senzatia pe care o ai cand cineva vine la tine si zice „bai, am citit o carte nemaipomenita, trebuie neparat s-o citesti si tu, e asa si pe dincolo”. si dupa ce ai citit-o sa incingi o discutie pe cinste, la o cafea, la un pahar de vin, la o tigara. imi lipsea de nu se poate, pana am descoperit blogurile. da, da, blogurile. eu nu inteleg de ce atata tambalau ca blogurile sunt rele. lasand la o parte orice argument adus pana acum impotriva acestei prostii (prostie fiindca e o generalizare oarba si surda), eu gasesc ca blogurile sunt o mina de aur. pai internetul e mare, are toata lumea loc in el si e aproape sigur ca pe undeva se gasesc cativa indivizi cu gusturi asemanatoare cu ale tale, in care descoperi ca poti sa ai incredere si cu care poti discuta despre literatura si e foarte fain chiar daca e doar online (si acest „doar online” e discutabil, are si modul asta de comunicare farmecul si avantajele lui🙂 ). si nici nu ia foarte mult timp asta. eu de exemplu am descoperit (sincer, nici ca mai stiu cum. cred totusi ca printr-un articol in ceva ziar) Terorism de cititoare si nu mi-a luat mult sa-mi dau seama ca pot sa ma incred in autoare si in niscai oameni care o viziteaza. apoi, din blog in blog, am ajuns si la altii care sunt acum printre numele din blogroll-ul meu. si ma declar ultrasupermegafericita. am citit carti pe care cine stie cand le-as fi citit altfel (Teodosie cel Mic, ca sa numesc doar una si de altfel cam tot ce citesc acum din literatura romana asta noua). am aflat despre multe altele si sunt convinsa ca am cu ce ma delecta fara probleme in urmatorii cativa ani🙂 .

ca sa nu mai zic ca ritmul in care se petrec toate discutiile literare pe net e mult mai alert decat al oricarei reviste. si mai viu. si mai aproape de senzatia de stat la taclale cu o ceasca de cafea in fata. si se poate face la orice ora din zi si din noapte. ca doar nu cronici cauta omul pe bloguri, nu critica, adica eu una nu asta caut. eu vreau pur si simplu sa citesc si sa stau la taclale. cu oameni normali, care iubesc si ei literatura. deci ce mai tura-vura, sunt foarte bucuroasa ca am descoperit blogurile literare (cam tarziu, da’ na!) si in momentul de fata cam citind pe la altii ajung sa aleg si eu ce citesc. ce-o fi rau in asta?

cea mai noua isprava: momentan eu sunt in post, cumpar carti moderat (cam una pe luna, maxim doua) pana pe 1 mai. asa ca trebuie sa aleg cu grija (haaa!). am ales pentru luna asta citind-o pe white noise aici – Juan Rulfo, despre care nu stiam nimic nimicutz pana sa dau de postarea lui white noise. sa vedem cum e, saru’ mana!

voi? (daca nu e secret🙂 )

Explore posts in the same categories: diverse

28 comentarii pe “schita despre cum aleg eu cartile”

  1. isuciu Says:

    Este foarte important cine vorbeste despre cartea respectiva. Eu nu pot pune semnul egal intre parerea unui critic literar si aceea a unui cititor oarecare. Exceptia nu intareste regula. Pentru mine opinia unui scriitor cade mult mai greu decat impresia unui cititor. Revistele literare cuprind analize si recomandari mult mai valoroase decat cele ale anonimilor. Apropo, de aceea sunt anonimi, pentru a nu putea fi facuti raspunzatori de unele tampenii. Internetul prezinta cel mai mare avantaj privind informarea – asa cum spui – tocmai pentru ca anunta pareri ale criticilor iar tu ( sau eu !) poti sa le verifici. Dar foarte multi pe internet decreteaza ca o carte nu e buna fiindca nu le-a placut lor. Asta nu-i e-n regula. Criticii au argumente pentru a decide valoarea unei carti, cei de pe bloguri nu au decat supremul : nu mi-a placut. Dar bloggerul respectiv poate ca nu are simtul umorului. Sau alte simturi. Sigur ca pe internet poti sa stai la taclale, exact ca la o cafenea, dar asta nu insemna sa te dai mai destept decat Dan C. Mihailescu.Sau mai bine zis, poti dar in realitate sa nu fii. Sunt multe de zis, subiectul ma intereseaza la maximum. Oricine are posibilitatea sa se exprime pe internet. Aici as avea iar foarte multe de spus dar ma opresc. In rest de acord cu tine. Din discutii de pe bloguri poti afla multe despre carti, la modul cel mai rapid posibil. Uite, de Rulfo nu stiu nici eu. Sa vad ce zice white.

  2. zumcititor Says:

    @ isuciu: ah, dar supremul „nu mi-a placut” e chiar suprem cand vine de unde trebuie🙂 . ce te faci tu cu un mare critic care face praf o carte care tie iti place? sa nu-mi spui ca iti place tot ce recomanda criticii (sper ca nu). si apoi, „cei de pe internet” (printre care sunt si eu, esti si tu) sunt pur si simplu sinceri. omul spune ce ii place si ce nu si de ce. ai toata libertatea din lume sa decizi singur daca te poti lua dupa asa ceva sau nu. ca sa nu mai zic de faptul ca un blogger nu prea are interese, nu are de ce sa laude sau sa desfiinteze o carte pentru alt motiv in afara propriului gust. ca dupa ce auzi despre vreo carte pe un blog te duci si mai cauti si in alta parte, asta e altceva. nu te opreste nimeni s-o faci si ai o gramada de posibilitati. pana la urma cititorul alege singur. e bine ca are de unde🙂

  3. isuciu Says:

    In ceea ce priveste sinceritatea bloggerului, ai dreptate. Sigur ca nu imi place tot ce recomanda criticii, doar nu sunt chiar atat de batut in cap. Adica mai putin, sper. Problema e in alta parte – cam prin zona autoevaluarii bloggerului. N-as vrea sa ma bag in aspectul asta sunt sigur ca o lansare pe tema ar dura prea mult si am ramane fiecare cu parerea lui. Ar fi interesant ce spun si altii ( decat mine ) !

  4. zumcititor Says:

    @ isuciu: pai nu e deloc o problema asta cu autoevaluarea bloggerului. a cui problema sa fie? treaba fiecaruia ce spune, doar se poate alege si se poate decide unde citesti si in cine ai incredere. nu? oricum, intrebarea mea era cum alegi cartile pe care le citesti. unii oameni au prieteni care citesc mult, altii sunt „de meserie”, altii citesc reviste, altii bloguri, altii toate la un loc. sunt si eu curioasa cum anume fac cei care vin pe aici.

  5. uv Says:

    eu nu am incredere niciodata in vreun critic , numai in prieteni si in bloggeri (de multe ori prietenii sunt tot bloggeri)

  6. zumcititor Says:

    @ uv:🙂

  7. luciat Says:

    @ zum – uite, o sa scriu si eu la mine pe blog o insemnare ca asta a ta, ca imi vine sa povestesc multe🙂 despre biblioteci publice si despre ce bine ma intelegeam eu cu bibliotecarele in tinerete, cind nu eram lenesa🙂
    e un blog de bibliotecari, caut si-ti pun link acusica

  8. zumcititor Says:

    @ luciat: a, astept link, saru’ mana! oricum, eu sunt absolut pornita sa ma „apuc” iar de mers prin biblioteci. ar fi pacat sa nu profit de minunatiile puse la dispozitie. si cred ca n-o sa fie ca in bibliotecile din orasul meu🙂

  9. zumcititor Says:

    @ luciat: ah, am scris in acelasi timp🙂 saru’ mana de link!

  10. luciat Says:

    🙂 si astept sa zici cum e cu bibliotecile publice la berlin, sint chiar curioasa
    eu am fost odata la aia maaare la paris (tgb – tres grande bibliotheque🙂 m-a distrat) si am dat cam 3 euro, cred, ca sa stau la o sala de lectura, cu acces instantaneu la o gramada de carti – f misto, numai ca am plecat repede, doar am rasfoit niste tzara, ca nu puteam sa fumez, iti dai seama. puteai sa-ti faci abonament si sa iei si acasa daca erai de-acolo

  11. white noise Says:

    sper sa-ti placa Rulfo.
    iar despre cum aleg cartile ar fi multe de spus. era o vreme cand ascultam de critici, acum nu prea mai exista niciunul pe care sa-l cred pe cuvant.
    in ziua de azi, blogurile-s mult mai vii decat revistele. ar fi multe de spus, dar poate scriu la mine pe blog🙂

  12. raulnecesar Says:

    nu numai ca blogurile sunt mai vii decat revistele, chiar bloggeri sunt mai autentici decat criticii. Tocmai pentru ca nu au nimic de pierdut, au opinii sincere. Parerea unui cititor oarecare nu este cu nimic mai prejos decat cea a unui critic. Cititorii scriu despre carti din pasiune, criticii mai mult din obligatie.

  13. vic Says:

    stiu si eu ce sa zic, raule? doftoriile ti le iei tot asa, dupa sfaturile vecinelor pasionate de boli? ca n-ar avea de ce sa fie mai prejos decit medicii, nu?😀

  14. raulnecesar Says:

    @ vic:🙂 cand o sa ajung sa compar literatura cu medicamentele o sa fac o vizita la psihanalist

  15. vic Says:

    @ raul: crezi ca mie din copilarie mi se trage?😀

  16. raulnecesar Says:

    @ vic:la tine nu stiu cum e, mie mi se trage sigur din copilariile de care nu vreau sa scap


  17. […] nu ma pot aduna si nu-mi iese nimic. Voiam sa ma tin dupa zum si white noise, care au spus cum isi aleg ele cartile. Incepusem sa povestesc si eu despre […]


  18. Interesant post. Voiam sa il comentez mai demult.
    Cred ca in curand bloggerii vor juca un rol din ce in ce mai important. De fiecare data cand cineva va cauta pe net opinii despre o carte primele pagini care se vor incarca vor fi cele cu comentariile bloggerilor… si, in conformitate cu inclinatiile romanului de mirosi mafii peste tot, presimt ca vor incepe sa circule si teorii despre cumpararea bloggerilor de catre diferite edituri mai ceva decat discutiile despre ziaristii vanduti… Cu luciditate gandind, editurile ar fi putin cam naive sa nu isi formeze si ele bloggerii lor incognito care sa se dea independenti… si de aici alt tambalau…ca atatea altele din blogosfera…

    Cumparati sau independeti – who cares? I don’t – bloggerii vor fi cititi… posturile despre independenta sau dependenta lor se vor pierde incet, incet si ceea ce va ramane va fi, dpdv al marketingului, talentul fiecaruia de a influenta publicul cititor sa cumpere si, dpdv de vedere al beneficiului adus umanitatii, de starni cititorul, mai mult sau mai putin avid de emancipare, sa asimileze – alaturi de autori de duzina cu idei palide si substanta diluata… si scriitori care vor pune in circulatie idei de mare forta, idei care au potentialul sa schimbe mentalitatile gresite si sa impinga oamenii spre o adancire a constiintei civice si spre progres atat individual cat si social.

    Cam asa vad eu treaba cu bloggerii: cu bune si rele…De aceea o sa ma iau dupa bloggeri si dupa critici din reviste, TV, radio…in egala masura… cautand si analizand atent si argumentele pro si pe cele contra… Voi asculta si ce zice autorul, daca acesta face o recomandare publica despre carte…
    Iar in final decizia imi va apartine dupa ce voi citi cateva randuri direct din carte respectiva pe situl editurii sau in librarie…

    Rugaminte pentru zumcititor: se poate sa faci mai mare scrisul la comentarii? ca abia daca vad ce tastez aici…. si inca un lucru: imi place ce citesc la tine, dar parerea mea…. ca personajul urban- „parerea mea!” e ca ar trebui sa faci mai multe paragrafe… ar fi mai putin naucitor pentru ochi.

  19. zumcititor Says:

    @ scriitor-in-devenire: multumesc pentru comentariu. incerc sa fac scrisul mai mare, insa nu stiu cum. cred ca e si o problema de browser, habar n-am. ma interesez. cu paragrafele… hm. nu prea imi coafez eu postarile dupa ce le scriu, asa ca probabil de-aia nu arata tocmai frumos. incerc sa mai schimb lucrurile si plec urechea la sugestii🙂

  20. grafton Says:

    foarte frumos.ma coprinde nostalgia.
    imi amintesc si eu.pana prin clasa a 8-a taica-meu n-a vrut sa ne puna cablu,tvr1 si tvr 2.minunat.si am inceput sa rod la biblioteca.citeam dintr-un capat in altul nu conta,asa eram de ahtiat.
    ‘clasa muncitoare in literatura’ , bruckner – ‘luni de fiere'(sa fi avut vreo 14 ani ,nu imi inchuipuisem sa existe asa carte.m-a zguduit),un itinerariu al moldovei,un dictionar de mitologie.si altele la fel care nu-mi vin acum in minte.dar toate se dovedesc folositoare la un moment dat.

  21. zum Says:

    @ grafton: uite ca eu nu ma prind daca faci misto au ba😀

  22. grafton Says:

    serios sunt si sincer.
    misto e lesne lucru de facut,pe cand a fi serios-trebuie exersat.

  23. zum Says:

    @ grafton: ahaaa. pai atunci ma intreb cum o fi sa citesti luni de fiere la 14 ani. cre’ ca nasol, ca nici mai incolo nu-i cine stie ce placere🙂 . da’ itinerariul moldovei a fost interesant?

  24. diana Says:

    imi place ideea c v-ului literar🙂
    pe unele le aleg dupa coperta + un fragment citit la intamplare pt a vedea ritmul povestirii
    pe altele le aleg dupa descrierea de pe coperta
    pe altele din fidelitate fata de un autor
    iar altele sunt cumparate la intamplare, gandindu-ma ca este posibil sa ma intereseze peste cativa ani.

  25. zum Says:

    @ diana:🙂
    cumpar si eu in ideea ca o sa citesc / o sa ma intereseze peste cativa ani. asa strang teancuri peste teancuri de nu ma mai vad din ele😀

  26. triptophren Says:

    Ma asteptam sa gasesc o schema logica sau ceva. :)) Ar fi fost interesant. hmm

  27. zum Says:

    @ triptophren: schema logica? brrr!🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: