Foarte pe scurt

burton_melancholy_death

Tim Burton – The Melancholy Death of Oyster Boy & Other Stories, HarperEntertainment 1997

Imi place Tim Burton. Destul de mult. Sunt capabila sa vad Edward Scissorhands zilnic. Asa ca n-am putut sa rezist si mi-am cumparat cartea asta. Lectura a durat cam 20 de minute (cu pauza) dupa care am zis: bun, si? Nu stiu sigur daca-mi pare rau ca am luat-o. Dar poate ar fi fost mai bine s-o citesc in librarie.

Clasica poveste burtoniana cu monstruleti induiosatori, lipsita de ingredientul esential: camera video. Fara imagine miscata Burton e caldut. Citesti in virtutea inertiei despre toti acei ciudati, e simpatic, te uiti la desene (fara de care s-ar pierde din putinul farmec existent) si la final tot mai astepti sa se intample minunea, sa fii fermecat. Nu esti. Mai zambesti uneori si asta e tot. E bittersweet, da. Dar e foarte putin.

Am vazut ca s-a tradus la Humanitas si sunt curioasa cum suna in romaneste. De exemplu povestea lui Stick Boy:

„Stick Boy liked Match Girl,
he liked her a lot.
He liked her cute figure,
he thought she was hot.

But could a flame ever burn
for a match and a stick?
It did quite literally;
he burned up pretty quick.”

Sau cea a lui Brie Boy: „Brie Boy had a dream he only had twice, / that his full, round head was only a slice./ The other children never let Brie Boy play… / … but at least he went well with a nice Chardonnay.”

Am mai vazut si un oarecare entuziasm iscat de aparitia in romaneste a cartuliei. Eu mi-as lua mai degraba un film (de exemplu Edward… ) iar pe Oyster Boy l-as citi in librarie. Da, zic asta dupa ce am luat-o, dar eu am luat-o din mare drag de filmele lui Burton si as schimba-o oricand pe un DVD. Ei, ce tot vorbesc, iata ca am gasit-o aici. In engleza, insa. Cititi si decideti. Mie mi se par schitele astea (nu pot sa le zic poezii, nici povestiri) un fel de idei de scenarii notate la repezeala in carnetel. Ar iesi niste filmulete minunate din ele, dar sunt doar o cartulie cam golasa.

Explore posts in the same categories: chestii mici

15 comentarii pe “Foarte pe scurt”

  1. puck Says:

    ce fain! multam de link:)

  2. oompa Says:

    Nu stiu cum (multe dintre lucrurile bune nu mai tin minte cum mi s-au intamplat), dar si eu dadusem peste poezelele-povestioare ale lui Burton acum vreo 2 ani si m-am mirat foarte cand am auzit recent ca au aparut si in romana. M-am mirat foarte tocmai din motivul expus de tine – ca nu mi se pare ca sunt atat de bune incat sa merite sa fie traduse si, mai ales, cumparate. Daca chiar m-ar fi interesat si as fi preferat sa le am tiparite pe hartie, nu doar sa le citesc pe net, atunci in niciun caz nu as fi dat banii pe o traducere, ci mi-as fi cumparat originalul. Sunt foarte curioasa daca imi poate raspunde cineva la intrebarea asta: De ce ai vrea mai degraba sa le citesti in romana si nu in engleza? (asta, evident, daca stii limba)

  3. ionuca Says:

    @ Zum: eu am fost ieri la lansare, am cumparat cartea, am citit-o, mi-a placut, o sa scriu azi despre ea :)) O sa pun traducerea la cele 2 poezii pe care le-ai scris si tu, ca sa poti compara. Mie imi place tare mult ce a facut Marius Chivu cu traducerea. Mult, mult de tot🙂

    @ oompa: pentru ca oricum in engleza le citesti pe net, iar traducerea o mai poti da in stanga si in dreapta, fara sa iti para asa de rau daca nu o mai recuperezi🙂

  4. oompa Says:

    Aaaa… n-am priceput logica. Deci le citesc oricum de pe net. Si de ce ar fi mai ok sa cumpar traducerea ca sa o imprumut la prieteni decat sa le dau un link, dupa cum a facut si zum? Nu ti se pare ca se pierde in mod invariabil ceva prin traducere?

  5. ionuca Says:

    Uneori da, alteori nu. De exemplu, nu as citi Rushdie in original, pe bune ca nu, la fel cum nu as citi Pratchett tradus. Uhm, nu tin legatura pe net chiar cu toti oamenii ca sa le pot da linkul. Asa ca lor e mai usor sa le dau cartea. Iar daca le place cum suna in romana, pot frumos sa caute sa citeasca si in original. Dar la urma urmei, conteaza daca iti place cartea, nu?🙂

  6. to-morrow Says:

    Multumiri pentru link. Eu cred ca poezia ar trebui citita in limba in care a fost scrisa, e foarte greu sa o traduci si sa te tii si de rime🙂 In proza, lucrurile stau altfel.

  7. white noise Says:

    e o carte pt copii, asta nu trebuie uitat.
    si vreau traducerea pt ca suna foarte bine. au fost publicate fragmente pe liternet.
    si arata bine editia asta.

  8. zum Says:

    @ white noise: e carte pentru copii??? nu cred, e prea horror. esti sigura? de aratat bine, arata bine, e drept. ma duc acum pe liternet sa vad cum suna traducerea.

    @ to-morrow & oompa: e o discutie lunga asta cu traducerile, dar exista cazuri cand e mai mult decat ok sa citesti poezie tradusa. si nu vorbesc de cazul in care nu stii limba originalului🙂

    @ ionuca: astept sa vad ce scrii, sunt curioasa.

  9. white noise Says:

    asa zicea aseara la TV, Marius Chivu. uite chiar acum il ascult in emisiunea Adelei Greceanu.
    si mai zicea MC : copiii se dau in vant dupa cruzime, si aducea in discutie povestile lui Andersen.
    e amestec de ludic si cinism.
    eu n-am citit toata cartea, asa ca nu mai zic nimic.

  10. zum Says:

    @ white noise: pai da, se dau in vant dupa cruzime sunt de acord cu asta. ma rog, o fi, eu nu m-am gandit deloc sa o incadrez la carti pentru copii. este amestec de ludic si cinisim, asta e tim burton.

    si intr-adevar, traducerea suna foarte bine. sunt curioasa daca dupa ce citesti toata cartea o sa ai si tu sentimentul asta ca lipseste ceva, ca ar mai trebui sa fie ceva acolo ca sa fie cu adevarat fermecatoare.


  11. […] de acord cu Zum: cartea se poate citi fara probleme intr-o scurta vizita prin librarii. Mai mult, versiunea in […]

  12. marius chivu Says:

    @ to-morrow & oompa – m-am intrebat si eu de ce-ar cumpara cineva carticica asta in limba romana. de aceea am incercat ca, acolo unde traducerea risca sa piarda – inevitabil – acel ceva al originalului, sa completez cu expresivitatea limbii romane. veti fi de acord, cred, ca Zgaicioasa (Staring girl), Chibrita (Match girl) Voodootzica (Voodoo girl), Gunoiela (Junk girl), ghemotoc (bundle), putzulica (plumbing) etc. etc. pastreaza, cel putin, hazul si candoarea din original. dar, in fine, am facut si eu ce-am putut.
    @ oompa – iti place goldfrapp?🙂
    @ white noise – am zis ca e o carte SI pentru copii in masura in care copiii citesc si se atasaza de texte pline de cruzime. doar asa ne-au educat pe toti manualele din scoala, cu proze precum Capra cu trei iezi, Puiul, Gandacelul, Moartea caprioarei, La vulturi etc.🙂
    apoi, amintiti-va de Singur pe lume, de Mihail caine de circ, de Cuore sau de romanele si povestile lui Dickens si Andersen..

  13. zum Says:

    @ marius chivu: din ce-am vazut mi se pare ca traducerea are mult mai mult farmec decat originalul. senzatia mea a fost ca aduce fix acel „ceva” care lipseste din varianta in engleza si care dupa mine e, in cazul asta, camera video. felicitari🙂

    cat despre faptul ca ar putea fi o carte pentru copii, hm, titlurile enumerate de tine mai au si altceva pe langa cruzime. cartea asta are foarte multa cruzime a la Tim Burton, iar ce-o mai fi dedesubt cred ca e greu de sesizat pentru un copil. imi si imaginez un pusti de 5 ani intreband ce e cu Branzelul si de ce merge cu un Chardonnay🙂 sau care-i de fapt treaba cu Baietisorul si Chibrita. asta ca sa ma rezum doar la poezioarele de mai sus.

    am raspuns si eu ca o gazda acaparatoare, desi nu-mi erau adresate mie comentariile. dar nu m-am putut abtine🙂

  14. marius chivu Says:

    @ zum – n-as vrea sa-i subestimam pe copii, dar, sigur, e mult mai mult in aceste istorii candid-morbide decit jocuri subtile de limbaj si crude morti premature.
    povestea baiatului-stridie halit de tatal lui in scopul recuperarii libidoului si potentzei poate oferi o cheie canibalica de tratare a complexului oedipian.
    apoi, fata-care-s-a-transformat-intr-o canapea dupa ce pielea ei devenise uscata si urita vorbeste – de ce nu!? – despre descoperirea sexualitatii.
    dna smith naste un copil mecanomorf in urma autosatisfacerii cu un obiect electrocasnic transformat in dildo metalic.
    baiatul-toxic care moare respirand aer curat este o distopie ecologista… and so on!
    ce vreau sa spun e ca poemele ofera nesperat de multe chei de lectura: pentru copii, pentru adultzi rafinatzi sau doar perversi, pentru freaksi de tot soiul..
    imaginatia lui burton provoaca imaginatia noastra; de-asta ne si place tipul, nu!?🙂

  15. zum Says:

    @ marius chivu: ok, ok, nu-i subestimam pe copii. adevarul e ca mi-e cam greu sa estimez ce le place si ce e in capul lor cand citesc/aud ceva de genul asta. pe de alta parte, doar uitandu-ma la exemplele din comentariul tau trag iar concluzia ca adultii (cum or fi ei) se pot bucura mai mult de cartea asta decat un pusti.

    si da, de-aia ne place tim burton. da’ tot cred ca daca ai sub o anumita varsta il preferi pe disney🙂 (sau disney o fi mai mult pentru fetitze, in timp ce burton e pentru baietzei?)

    acum sunt si mai curioasa cum suna toata cartea in romana. Gunoiela si Zgaicioasa zici? o s-o caut🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: