A po lo dor!
Au venit cartile cu Apolodor din Romania (au mai venit si alte carti, dar acelea nu ne intereseaza deocamdata). Acum citesc din prima si nu mai pot de placere, este inadmisibil sa existe asa ceva pe fata pamantului si sa nu fie citit de toata lumea. Cred c-o s-o invat pe de rost. Imi place de nu mai pot!
„Apoi, aceeasi maimutica
– De data asta fara frica
Dar cu sfiala si mai multa –
Il intreba cum se numeste.
(Ca orisice persoana culta
Vorbea, fireste, romaneste.)
Si el a spus: – Apolodor…”
Va mai spun doar ca maimutica asta simtea pentru Apolodor un
„(…)sentiment necunoscut,
Ceva intre alean si dor,
O tulburare, un fior,
Acel ceva, profund si mut
(In orice caz, foarte placut)
Pe care il numim amor.”
Si acum gata, fug sa citesc mai departe sa vad ce se intampla cu Apolodor. Revin mai incolo. Ma asteptam sa-mi placa, dar parca e prea de tot.
Explore posts in the same categories: cartile copilariei, lit. romana, meserie!, poezie
zum 
3 aprilie 2009 la 9:45 am
eu ştiu cam toată cartea pe de rost. (apolodor şi arpagic au fost eroii copilăriei mele)
aveam şi-un pinguin cu fular, trimis de o prietenă de-a mamei, tocma din franţa. îţi dai seama cum l-am botezat..
pe ada milea ai ascultat-o cântântu-l pe „apolodor” cu tot cu dorina chiriac? http://www.trilulilu.ro/trilurica/76782a1613202c
3 aprilie 2009 la 10:16 am
ce editura ??
3 aprilie 2009 la 2:08 pm
@ luiza: da, arpagic a fost si pentru mine un erou al copilariei, dar pe apolodor de-abia acum l-am cunoscut. (desi mi se pare suspect de familiar :)). insa nu-mi pare rau, e fermecator si pentru adultii de o mie de ani, nu doar pentru copii.
@ sergiu: humanitas
6 aprilie 2009 la 5:06 pm
asa, asa, bine ai venit in clubul fanilor lui apolodor (ma bucur ca un martor a lu’ iehova pisalog care a mai cistigat un nou adept 🙂
PS: o explicatie a unei domnisoare de trei ani la sfirsitul trist al amorului din desert: „maimutzica-i maimutzica, pinguinu-i pinguin!”
7 aprilie 2009 la 6:31 pm
@ vera: foarte buna explicatia domnisoarei de trei ani! bravo ei! 🙂