9 noiembrie 1989

In locul unde a cazut prima bucatica de zid (aflat acum la marginea unuia dintre cartierele hip ale Berlinului) e o placuta pe care nu prea o baga nimeni in seama. Unul dintre colegii mei locuieste la cativa metri de ea, mi-a zis ca nu prea reuseste sa inteleaga deplin semnificatia lucrurilor intamplate atunci. Se minuna odata ca a vazut multi est-europeni tineri pe unde-a calatorit el, dar foarte putini mai in varsta. De ce, parintii nostri nu calatoresc? Unde ne petreceam vacantele cand eram eu mica? Ei in Spania sau in Italia. Imi vine sa-l pocnesc uneori, pentru el tot ce-a fost inainte de ’89 pare un film si inca unul prost, ca il cam deprima.

Peste 2 ore la Brandenburger Tor va cadea din nou zidul, un zid facut din piese de domino inalte cat bucatile de beton din zidul cel real si plasate pe cicatricea lasata de acesta (cei care ati fost la Berlin stiti probabil ca locul pe unde trecea zidul e marcat cu piatra cubica, e ca o cicatrice care strabate orasul). O pornesc acum intr-acolo, iata aici programul serii. Sper sa nu inghet de tot (e frig la Berlin si ploua marunt) si sa va povestesc maine cum a fost. Intre timp, cititi aici un interviu cu granicerul care a deschis zidul, un articol despre noaptea aia (si un filmulet de atunci), vedeti aici cateva poze nu numai din Berlin si… mai vorbim mai incolo.

Explore posts in the same categories: berlin