Cosasu
Radu Cosasu – Supravietuirile 6. In jungla unui bloc de gheata, Polirom 2007
De cand am terminat cartea (prima carte a lui Radu Cosasu pe care o citesc, pana acum ii citisem doar articolele) ma tot gandesc ce si cum sa scriu despre ea. Am asteptat un pic, sa mai treaca efectul – mi-a placut mult – dar nici acum nu gasesc nimic cat de cat destept de spus (prin asta intelegandu-se ca nu pot sa zic nimic care sa nu fie o enorma nedreptate facuta cartii). Poate dupa ce le citesc si pe celelalte (care mi se pare ca sunt si mai minunate). Deocamdata am noroc ca ma ajuta un pic insusi autorul:
„[…] cand mi se spune ca Albert Camus ‘n-a fost, draga, un mare scriitor’ sau citesc ca Labis a fost doar un poet onest, eu ma gandesc, sarjand constient stangaciile gandului meu: ‘De ce-ar fi fost nevoie ca Labis si Camus sa ajunga mari scriitori, daca intr-o lunga noapte ei m-au facut sa plang curat in cantecul impur al lumii?…'”
Explore posts in the same categories: jurnal, lit. romana, meserie!
zum 
2 martie 2010 la 2:18 am
Am citit si eu vreo doua ‘supravietuiri’. Nu-s rele, dar nu-s niste texte dupa care sa cazi in noada c-rului. La mine Cosasu e o chestie de dozare. In cantitati mici spre moderate il gasesc delicios, dar in doze prea mari imi da neplacuta senzatie a unui soi de manierism obositor (un fel de familiaritate care se imbina cu o franchete jucata) care sfarseste prin a ma plictisi. Nu-i nici cea mai rea, nici cea mai buna din lecturile posibile.
N-am gasit nici eu ceva deosebit de inteligent de spus pe subiectul asta. Ar fi trebuit?
2 martie 2010 la 2:22 am
@ Micawber: eu sunt curioasa care sunt textele alea care va fac sa reactionati cum spuneti mai sus. nu de alta, dar daca ma iau numai dupa ce comentati la mine trag concluzia ca nu va place/convine nimic. 🙂
2 martie 2010 la 2:46 am
@ zum
E mult spus ca nu-mi place nimic – chiar in comentariul meu am spus in esenta ca-mi place (Cosasu), dar imi place… in mod critic, ca sa spun asa. Probabil imi lipseste capacitatea entuziasmelor globale si totale 🙂
Oricum, aveti un blog interesant si incitant. Adica imi place, care va sa zica. Mi se pare mult mai interesant sa nu fim intru totul de acord decat sa ne plangem unul pe umerii celuilalti de ce emotionati esteticeste suntem 🙂
2 martie 2010 la 9:37 am
manierist?? e prima dată când aud asta despre cosaşu. e manierist pentru că rămâne ataşat de aceeaşi formulă a scriiturii? păi atunci înseamnă că, de exemplu, orice romancier realist e manierist..
enfin, pentru mine cosaşu n-are dozaj. cu cât mai mult, cu-atât mai bine. iar supradozele (cititul unui volum din operele de la polirom într-o zi şi-o noapte) sunt mai mult decât recomandate.
2 martie 2010 la 2:15 pm
@ luiza
Autorul si editorii va vor ramane recunoscatori pentru incasari 🙂
2 martie 2010 la 2:39 pm
@ Micawber: ei lasati, incasarile sunt / ar fi pe deplin meritate 😛
2 martie 2010 la 5:29 pm
@ zum
Numai gura e de mine, ii fac in toate felurile, dar de cumparat, cumpar toate aiurelile care ies pe piata 🙂
2 martie 2010 la 5:36 pm
@ Micawber: foarte bine 🙂
2 martie 2010 la 10:05 pm
micaweb,
sper să aveţi dreptate :))