Nu pot :(

Sophie Kinsella – Goana dupa cumparaturi la New York, Polirom 2005 (traducere Vali Florescu)

Primul chick-lit pe care-l termin. Am mai incercat acu’ mai bine de un an cu Bridget Jones, m-am oprit pe la jumate fiindca ma exasperau relatarile despre cat a mancat si-a baut, despre cate kilograme are si cate tigari fumeaza zilnic. Acum, dupa ce am citit cartea asta, imi pare rau de Bridget. Bridget e funny si simpatica, daca ma gandesc bine ma induioseaza luptele cu kilogramele in plus si incurcaturile ei amoroase. Becky din cartea Sophiei Kinsella m-a scos din sarite in cel mai inalt grad!

Mi-am dorit cu disperare sa-mi placa sau macar sa nu ma enerveze, vreau si eu sa pot sa citesc carti din astea usurele fara sa ma oripilez. O sa incerc un roman politist data viitoare fiindca de asa ceva nu ma mai ating. A, ba da, o sa termin jurnalul lui Bridget fiindca sunt sigura ca acum pot si imi pare rau ca am bombanit-o atata, uite ca se poate muuult mai rau.🙂

Goana dupa cumparaturi la New York am cumparat-o fiindca era la oferta euro a Poliromului. Sigur, lectura in sine nu necesita nici un efort (in afara de ala de-a nu arunca volumasul cat colo). Nu e vorba de literatura aici (lit-ul ala din chick-lit ar trebui sa zboare), e ca o revista pentru femei, mai putin pozele. Chiar, daca ar fi pus poze cu hainele pe care si le tot cumpara fata asta cred ca ar fi fost mult mai misto si nu m-ar fi enervat atata.

Becky Bloomwood e o englezoaica innebunita dupa cumparaturi. Dar innebunita la modul ala ca se ruineaza pentru o pereche de sandale si aproape ca-i indeparteaza pe toti din jur din cauza acestei manii (pardon, de fapt ceilalti sunt ticalosi fiindca nu vad ca ea e de fapt o fata de aur cu o slabiciune, nimic mai mult). I se intampla tot felul de chestii in cartea asta – pierde o slujba, pierde un iubit, primeste alta slujba – aia de vis, evident – iar iubitul isi da seama ce-a pierdut si face tot posibilul s-o recastige. Jesus! Sincer, nu stiu cum am rezistat. Cred ca am sperat ca macar se va termina prost, ar fi fost singurul lucru care-ar fi putut salva cartea de la dezastru. De unde, se termina mai mult decat bine, aia rai sunt pedepsiti, aia buni o sfarsesc glorios. Deci inca o data – Jesus!

Nu stiu ce sa va zic mai mult fiindca ma depaseste. Ma depaseste mania asta a cumparaturilor pana dincolo de sapa de lemn, nu pot nici sa simpatizez cu biata fata atat de isteata si simpatica dar innebunita dupa haine si tot felul de alte nimicuri. Nu pot si pace. Si nu fiindca eu n-as avea manii sau nu mi-as cumpara tot felul de lucruri de care n-am nevoie doar pentru ca am trecut pe langa ele si mi-au placut. Fac si eu de-astea. Dar lipsa de masura a lui Becky… Hm, e exagerata, e o caricatura? Nu cred, mie mi se pare ca domna Kinsella se ia destul de in serios si, cum spuneam, la final ii pedepseste pe toti raii care-au suparat-o intr-un fel sau altul pe eroina. E clar, ceva imi scapa, altfel nu-mi explic de ce nu m-am amuzat deloc. Ca Vogue mai citesc si eu din cand in cand, iar o pereche de sandale de care n-ai nevoie da’ nu poti fara nu e deloc un lucru imposibil de inteles.

Gata, acum astept pietrele. Bine c-am scapat si de citit chick-lit si de scris despre, revin cu lucruri mai serioase.😀

Explore posts in the same categories: roman

23 comentarii pe “Nu pot :(”

  1. Micawber Says:

    Am citit si eu Goana dupa cumparaturi la New York si nu-s nici rusinat, nici mandru de asta, e o carte printre multe altele. Nu cred ca trebuie sa arunce cineva cu pietre in dvs.

    Sigur ca e vorba de un soi de carti usor clasificabile, dar si aici exista scrieri bune si scrieri proaste. Nu cred caa trebuie sa comparam cartea asta cu Finnegan’s Wake, ci cu alte carti de acelasi gen si poate pusa in context cartea asta nu e cea mai rea.

    Pe mine ma amuza cei care citesc un chick flick din asta sau cum ii mai zice, ca dupa aceea sa fie oripilati. Ar fi fost foarte usor sa evite respectiva oripilare necitind cartea, pentru ca e de la inceput limpede ce asteptari poti sau nu sa ai de la acest gen de literatura.

    Ca sa nu mai spun ca cititul unei carti proaste ne poate procura satisfactia secreta ca suntem foarte destepti si rafinati in gusturile noastre, alea adevarate, vezi bine. Nu ca ar recunoaste multa lume aceasta mica vanitate🙂

  2. zum Says:

    @ Micawber: am comparat eu asta cu Finnegans Wake?! atunci de ce imi ziceti chestiile de mai sus? nu e limpede ce asteptari poti sa ai, ar putea fi foarte bine o carte usurica si placuta, fara nici un fel de altfel de pretentii. mie mi s-a parut bolovanoasa si exagerata. am zis ca Jurnalul lui Bridget Jones mi se pare mult mai ok decat asta (se pot compara, nu? sau vorbesc de mere si pere?)
    ma bucur ca va amuzati pe seama mea, dar poate ma credeti ca n-am citit-o ca sa fiu oripilata, ci de curiozitate si chiar mi-as fi dorit sa-mi placa. daca ziceti ca nu e rea comparativ cu altele de genul asta inteleg ca in afara de Bridget nu mai am de ce sa ma obosesc. multumesc🙂
    si sa nu uit: imi plac si ma amuza o gramada de carti „proaste”. si nu mi-e rusine s-o recunosc. dar banuiesc ca ce-ati zis mai sus era o generalizare, nu vorbeati despre mine, nu? ca de obicei😉

  3. zum Says:

    (bun, deci acum imi pare si mai rau ca nu mi-a placut. macar radeti de mine, nu-mi mai ziceti, ca domnul Micawber, ca am citit-o ca sa ma simt desteapta si rafinata.🙂 in viata mea nu m-am simtit asa prost.)

  4. Micawber Says:

    @ zum

    Imi pare rau, probabil m-am exprimat eu gresit. Nu de dvs. ziceam asa si pe dincolo, ci de eventualii (alti) oripilati. Imi pare rau de neintelegere.

  5. zum Says:

    @ Micawber: uf, m-am mai linistit🙂
    vedeti, asta-i mereu problema cu dvs (problema mea, cel putin) – veniti si comentati si nu inteleg daca vorbiti cu mine, despre mine, cu un personaj imaginar, despre tot globul sau doar despre populatia din jumatatea de sud a romaniei etc.🙂 e ceva vag, care uneori pare a critica, alteori a acuza, dar nu se stie niciodata exact ce si pe cine (sigur, puteti sa criticati sau sa acuzati pe oricine, inclusiv pe mine, sper ca se intelege ce spun🙂 ). cred ca inca nu m-am obisnuit cu stilul dvs🙂
    altfel, ma enerveaza si pe mine unii oripilati.

  6. Micawber Says:

    O sa ma straduiesc sa ma exprim si eu mai clar, deh…

    Ca nu ma legam de cel care aduce vestile (rele) ar putea s-o dovedeasca si faptul ca citesc si scriu si eu pe blog despre tot felul de porcarii de carti (sa mi se scuze termenul mai dur).

  7. zum Says:

    @ Micawber: a, nu, eu zic sa va pastrati felul de a comenta. incerc sa ma obisnuiesc.🙂

  8. Suzi Says:

    N-am citit cartea lu doamna decit pina la jumate, desi nu ma dau in laturi cind vine vorba despre povesti din astea cu fete care se termina cu hepiend si mi-a placut Bridget Jones foarte tare ca m-am regasit hm hm in lupta cu greutatea.
    N-am terminat-o pentru ca ma plictiseaaa ingrozitor, cu toate ca nu stiu sa pun degetul unde si cu ce anume, pur si simplu n-a mers. Filmul este dragut si colorat frumos.
    Cartile de genu sint pentru persoane care vor sa citeasca ceva care sa le lumineze ziua, imaginatia si speranta intr-o lume mai buna, un fel de povesti pentru fete mari, unde normal ca bine invinge raul la modul plenar, ca doar nu vrei sa citesti carti ca-n viata!:)
    Nu fi pre aspra cu ea, nu e o carte proasta, gusturi si gusturi…

  9. zum Says:

    @ Suzi: aaa, nu-s aspra (sau nu vreau sa fiu, se pare ca nu-mi iese), da ma asteptam si eu sa rad mai mult. n-am zis ca-i o carte proasta, doar ca m-a enervaaaaat rau de tot🙂

  10. als Says:

    nu stiu dc tbuie sa te ‘simti prost’ k nu ti-a placut! de cind a nu-ti placea o carte proasta a devenit motiv de rusine??
    uite ce-a facut nevroza postmoderna din oameni ;P

    cu enervarea, e simplu: iai o carte k asta, stii k e proasta, da speri k macar sa te amuze. si cind vezi k it doesn’t deliver…

    ps din categoria cartilor proaste (da proaste!) pe care n-am putut sa le las din mina: ‘codul da vinci’. proasta-proasta, da ce poveste!🙂

  11. zum Says:

    @ als: ma simt prost fiindca n-as vrea sa i se para cuiva c-am citit-o doar ca sa ma dau desteapta si rafinata dupa aia, cum zice domnul Micawber mai sus🙂
    dar asa-i, n-ar trebui sa ma simt prost…
    haha, ‘codul lui da vinci’! n-am citit, nu m-a tentat deloc. mai bine, ca cine stie, poate iar ma enervam si paream nazuroasa.

  12. als Says:

    pai uite, dk iti zic k povestea e k un fel de borges pt masse, versiune extralong, te-am facut curioasa?

    ps crek tanti asta, kinsella, e asa, un fel de nancy meyers (‘regizoare’, cik)…

  13. zum Says:

    @ als: „versiune extralong” – asta imi distruge orice umbra de curiozitate pe care-as fi putut s-o am🙂
    rezist la un film tampit, ca acolo mai razi, mai rontai o floricica, mai comentezi cu vecinul (desi de doamna meyers am fugit mereu ca de necuratu’ – e aia cu ‘what women want’, nu?) da’ o carte lunga si tampitica… doar sa n-am ce face. poate incerc codul asta data viitoare cand iau trenul spre bucuresti🙂

  14. als Says:

    da, e aia cu ‘what women want’, ‘something’s gotta give’ & ‘it’s complicated’, god help us…

    da eu zic k il termini (‘codu’) pina la viena, parol😉

    ps si sa stii k, oricit de proasta cartea, filmu (cu tom hanks & ‘amelie’ tautou) e muuult mai prost!

  15. we Says:

    chiar @als, ca tot le stii pe toate, ca un om mare, parol!, what women really want? tu trebuie sa stii, esti profesionist mondial si universal.

    it’s complicated: pai na!, baby boomers tre sa consume. rontaie viagra si se izmenesc feciorelnic. mai nou, iarasi in toscana – apare un film frumos tot cu varsta a III-a – IV-a, ea despletita si el pe cal, in vie. over 60+++.
    sunt sigur ca domnul scriitor suciu va comenta pozitiv acest film fermecator.


  16. vai, dar pe mine bridget jones m-a amuzat teribil! a fost singurul chicklit citit, dar cred c-o sa repet experienta! tipa aia era fenomenala!

  17. zum Says:

    @ we: n-am inteles apsolut nimic din comentariul tau. noroc ca nu vorbeai cu mine🙂

    @ dragos: repeti experienta – adica mai citesti chick-lit sau mai citesti bridget? vezi ca asta despre care-am scris eu nu e funny, e mai telenovelistica asa🙂

  18. we Says:

    @zum: pai sa incerc sa iti explic.

    primul paragraf era o invocare a entitatii centrale oricarui univers posibil @als, care se referea in comentariul la despre ce vor femeile. fiind o autoritate absoluta, l-am intrebat despre ce vor cu adevarat femeile. el trebuie sa stie! daca nici el nu stie, nu mai este nicio speranta!

    al doilea paragraf era despre un film deja faimos, „is complicated”. care film, cel putin aici, a dat multe sperante baby-boomers (vezi mai sus). un film artistic dar si comercial, suav dar si „targetat” pe o categorie de consumatori cu bani si cam deprimati.
    si pt. ca tot vine vara, tocmai s-a lansat un film suav despre un EL si o EA, mai 60 + (http://www.letterstojuliet-movie.com/ ; Vanessa Regdrave e nascuta in ’37, deci inainte de baby-boomers), perduti in translatie dar regasiti de …nepotica. actiunea se petrece in Verona – can u believe it?
    asadar chick-stuff with a hint of viagra.
    cand am vazut o scena cu Vanessa despletita uitandu-se perduta la al sau Lorenzo, pe cal, in vie, mi-am spus ca life is getting better and better.

  19. als Says:

    ‘un film artistic dar si comercial’ = asta mi-a placut la nebunie🙂

    @zum: nu tbuie sa cauti ‘logik’ in ce scrie we, e asa, un fel de dicteu automat pe net…

  20. Raluca Says:

    Draga zum,ma alatur tie,parol!M-a bucurat postarea ta!
    Ca veni vorba de B.J:eu am primit-o cadou acum vreo 5 ani,de la o buna prietena,care mi-a declarat ca ma recunoaste in personaj!Touché!
    Ok,e adevarat,ca adesea (re)ajung in situatii de tipul”numai tu puteai face asa ceva”:cu ceva vreme in urma,am intrat cu retzeta in mana la imbalsamari+servicii funerare,fiind convinsa ca institutia respectiva e farmacie(locatia+decorul+ lb.daneza,bat-o vina!!!)cei de acolo mi-au spus ca rar li s-a intamplat sa rada cu atata pofta la serviciu,data fiind natura meseriei,he,he.
    Revenind:am purces la citit volumul si pana l-am sfarsit (cu speranta ca poate..ceva,vreo revelatie finala)am reusit sa-mi ies cu totul din rabdari!La vremea respectiva nu cunosteam termenul”chick-lit”.Cartea m-a plictisit(ba chiar si enervat)din cale afara!
    Stilul(well,exceptand numaratul caloriilor+altele,din aceeasi categorie)mi-a amintit de jurnalul meu de prin clasa a 9-a(eu aveam totusi o scuza:varsta)…iar personajul,sorry:absolut tembel,la modul tragic,nicidecum comic!
    Poate filmul sa fie mai bun-ca precedente exista in sensul asta.
    Dar iata,zici tu, ca se poate si mai rau:)))

  21. zum Says:

    @ Raluca: pai si eu am ras rau imaginandu-mi cum intra cineva cu o reteta la imbalsamari & servicii funerare si mai ales figurile angajatilor cand inteleg ce vrea omul din fata lor🙂

  22. ionuca Says:

    Eu am citit-o când eram prin liceu şi mi s-a părut mişto. Aşa, uşurică şi catchy🙂

  23. zum Says:

    @ ionuca: mda, cred ca tot prin liceu ar fi trebuit s-o citesc si eu🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: