Focus Europa de Est in Cafe Hilde

Festivalul International de Literatura de la Berlin (editia cu numarul 10) a inceput deja de pe 15 septembrie si n-am apucat sa va zic nimic despre el. Mai bine-asa, ca in alti ani ma grabeam sa va anunt ca incepe si pe cine vreau sa vad si dupa aia nu va mai povesteam nimic. Acum am de gand sa va povestesc si, pana pe 25 cand se termina, sa mai scriu macar o insemnare despre ce vad acolo.

Anul asta atentia e indreptata asupra Europei de Est. Din fericire, sunt foarte multi scriitori romani prezenti. Ia sa vedem: Radu Aldulescu, Filip si Matei Florian, Stefania Mihalache, Svetlana Carstean, T. O. Bobe (sper ca n-am uitat pe nimeni). Pe langa ei, in ultima seara a festivalului va fi un concert Ada Milea. Cred ca e un record, n-au fost niciodata (de cand stiu eu festivalul asta) asa de multi romani (sigur, nici Focus Europa de Est n-a mai fost🙂 ). Asa ca o sa fac ceva ce n-am facut niciodata pana acum – o sa-i laud pe cei de la ICR Berlin, care au facut o treaba foarte buna si de data asta si ma bucur tare de tot sa vad ca de aproximativ un an de zile ICR-ul de aici e viu si are un program suficient de interesant. Bravo, doamnelor (si domnilor, daca sunteti, da’ eu am vazut doar fete🙂 )!

Se citeste in diverse locuri de prin oras, lecturile romanesti sunt intr-o cafenea (Cafe Hilde) cocheta si plina de carti (am observat acolo si o varianta berlineza a schimbului de carti: pe o masa se afla un teanc de carti iar alaturi e o tablita care te anunta ca poti lua ce carte vrei si lasa una la schimb. N-am incercat fiindca nu prea ma interesa nimic din teancu ala, mai vad si in zilele urmatoare). Nu fusesem niciodata acolo, bine ca am aflat de ea cu ocazia asta, precis ma mai duc. In afara de cafenea Filip Florian a citit si la Haus der Kulturen der Welt, care e ‘sediul oficial’ al festivalului. Sa le iau pe rand.

Sala de la Hilde nu e foarte mare, dar a fost mereu plina. In prima seara, la Radu Aldulescu, lume buluc. S-a citit din noul lui roman, Ana Maria si ingerii (pe care eu nu l-am citit, de fapt n-am citit inca nimic de Aldulescu), s-a discutat. Am aflat ca povestea din carte e adevarata, Cartea Romaneasca l-a rugat pe Radu Aldulescu sa o scrie, el a scris-o si fragmentul pe care l-am auzit nu suna rau. In rest s-a vorbit despre Romania. Si aici mi s-a cam strans sufletul – a fost o discutie intensa si stranie, Radu Aldulescu nu pare omul care sa spuna ce e lumea obisnuita sa auda. A explicat ca romanele lui nu sunt naturaliste, ci realiste, ca ii par naturaliste cititorului occidental, probabil. Nu stiu fiindca, repet, n-am citit nimic de el, insa lumea se uita usor contrariata. Iar cand a zis si ca acum in Romania e mai rau decat pe vremea comunismului, cei de la masa de langa mine s-au uitat unii la altii dand dezaprobator din cap. A continuat spunandu-ne ca si literatura sta mai prost ca atunci (cu toate ca nu mai exista cenzura), ca dupa ’89 n-a aparut nici un scriitor de valoarea unor… Fanus Neagu, Eugen Barbu, D. R. Popescu, Augustin Buzura, Petru Dumitriu, Nichita Stanescu. Cand a zis Fanus Neagu deja mi se intunecase mintea, imi venea sa ridic mana si sa-l contrazic, sa-i dau exemple, da’ am tacut din gura. Oricum senzatia mea a fost ca n-a vrut sa zica chiar ce-a zis, dar parea fastacit, usor stanjenit, cred ca daca ar fi fost pus sa scrie raspunsurile, nu sa le spuna, ar fi iesit mai bine. Zic si eu, sper si eu. Altfel, cand a fost rugat sa compare ce scrie el cu ce scrie Cartarescu a zis ca nu poate sa faca asta, dar o sa incerce daca tot l-au intrebat – Cartarescu nu scrie romane, ci cu totul altceva. Aici cam sunt de acord.😀

Fratii Florian au fost urmatorii pe lista – cu Baiuteii si Si Hams Si Regretel al lui Matei. O discutie mai relaxata decat cea cu Radu Aldulescu, rezultatul ei a fost ca m-am dus acasa si am citit Si Hams… pe care nu stiu exact din ce motive il tot lasasem deoparte. M-o fi convins chiar Matei Florian cand a zis ca ‘trebuie sa fii riguros cu chestiile fantastice, altfel nu te crede nimeni. De aceea o lista e foarte buna.’🙂 (vorbea despre listele de miracole din Baiuteii, tare mi-a placut). Oricum, despre Si Hams Si Regretel altadata, acum sa revenim la festival.

Duminica seara, Filip Florian a avut o lectura solo din Degete Mici, urmata de o discutie despre Bucuresti in cadrul unei serii intitulate City World – World City. Au iesit bine amandoua, discutia despre Bucuresti a fost chiar foarte misto, cam trista pentru cineva care iubeste orasul (a vorbit despre demolari, de fapt despre ‘traditia’ de demolari a Bucurestiului). Un mic interviu cu el si o relatare profesionista de la festival face Iulia Dondorici pe 1001 arte.

As fi vrut sa merg si la Gyorgy Dragoman (aflati mai multe despre lectura lui tot din articolul Iuliei Dondorici), mai ales ca tocmai am citit Regele Alb (si despre asta tot altadata). Din pacate n-am putut. Cred ca mai ajung doar maine seara la Svetlana Carstean si T. O. Bobe, poate si vineri la Stefania Mihalache. As fi vrut sa-i vad si pe Aharon Appelfeld, Vladimir Sorokin si Andrei Stasiuk, insa s-au suprapus cu tot felul de alte lucruri. Si ceva la care mi-as dori mult de tot sa ajung si despre care, daca reusesc, o sa va povestesc precis: New Kids on the Blog – despre literatura araba tanara si blogul ca mod de a fenta cenzura.

Ah, uitam sa va explic poza (proasta, facuta de mine cu telefonul ca nu m-am gandit sa-mi iau aparatul cu mine la festival): instalatie a Marynei Baranovska – o cutie cu peretii tapetati de carti in tot felul de limbi, luminata de un bec, printre carti sunt ascunse difuzoare din care se aud voci citind in germana, engleza, rusa – atat am detectat eu cat am stat acolo. E foarte misto senzatia, mirosul de carti vechi si cuvintele alea care navalesc peste tine.

Atat pentru azi, revin dupa ce se termina festivalul.

Si totusi – chiar asa, sta mai prost literatura romana acum decat inainte de ’89?! Eu zic ca nu si pot sa fac liste de scriitori buni aparuti in ultimii 20 de ani. Plus ca sunt o gramada de lucruri care nu se pot compara… In fine. Dar daca gresesc? Voi ce credeti?

Explore posts in the same categories: events

4 comentarii pe “Focus Europa de Est in Cafe Hilde”

  1. capricornk13 Says:

    multumim pentru cronica🙂
    eu cred cam ce spune Galsworthy in Comeida moderna – scriitorii, in viziunea confratilor, nu sunt mari decat daca au murit😀 e usor mai safe😀

  2. Ioana Dunea Says:

    Riscanta pozitia lui Radu Aldulescu. Si radicala din cate o relatezi („nu a aparut niciun scriitor” de valoarea celor pomeniti). Nu-i stiu insa argumentele.

    Imi vin in minte cel putin 3: Razvan Petrescu, Ioan Es.Pop si Radu Aldulescu

  3. zum Says:

    @ capricornk13: au! da vezi ca aia numiti de radu aldulescu nu sunt toti morti, deci daca pe asta te bazai…

    @ Ioana Dunea: radicala, da. de fapt cam tot ce a spus era asa. eu am povestit asta cu scriitorii desi in sala nu s-a discutat foarte mult (nu cred ca numele alea le spuneau ceva nemtilor), dezbaterea incinsa a fost pe tema ‘cum se traieste in romania de azi’.
    si cred ca ai dreptate, desi radu aldulescu inca n-am citit🙂


  4. […] afara de lecturile fratilor Florian si de cea a lui Radu Aldulescu am mai ajuns doar la Svetlana Carstean si T.O. Bobe. Doi dintre scriitorii mei dragi, pe Svetlana […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: